Cainele comunitar

Cainele comunitar vagabond a fost zilele astea motiv de dispute pe internet. Mi-am permis sa ma bucur de stirea prin care prefectul Bucurestiului anunta ca incepe eutanasierea cainilor comunitari vagabonzi. Bineinteles ca cohorte de prieteni, twitter-isti si facebook-isti mi-au sarit in cap sa-mi spuna cat de inuman si cat de cretin sunt ca imi doresc moartea unor biete animale fara aparare.

Prietenii daca nu asta e solutia bun, atunci care este solutia?
M-am saturat sa vad lamentari de genul:”Ce dreacu nu putem fi si noi civilizati!” Nu stiu cum au scapat altii din tari civilizate de treaba asta, da parca as baga mana in foc ca au trecut ceva animale prin eutanasiere. Va mai uitati din cand in cand la filme cu caini eori principali si vedeati cum hingherii ii duceau la adaposturi, ati vazut babe late in drum aparand potaile? ati vazut petitii in filme pentru salvarea potailor? In lumea civilizata nu exista notiunea de caine comunitar, pentru ca un caine care nu are stapan este un posibil focar de infectie, este un posibil pericol pentru un copil, este un purtator de diversi virusi.

Stiu foarte bine ca este si el un suflet si ca trebuie protejat, dar pe mine cetateanul cine ma protejeaza de furia animalului care nu are stapan si care intr-una din zile n-a mancat pentru ca nici un iubitor de animale nu i-a adus de mancare? Stiu, nimeni.

Acum trageti aer in piept inainte sa ma injurati si ganditi-va ca stirea despre eutanasiere nu a fost decat o stire facuta de prefect pentru a agita spiritele, in dulcele stil miortic nimeni nu va ridica un deget impotriva potailor pentru ca: Cine e nebun sa piarda voturile iubitorilor de animale? Astfel potaile vor ramane pe strada si pe absolut nimeni nu v-a mai interesa de soarta lor: Nici autoritatilor lenese si nici iubitorilor de animale care atatia ani de-a randul au hranit cainii, dar nu au venit cu solutii viabile in solutionarea cazului cainele comunitar vagabond.

4 Replies to “Cainele comunitar”

  1. Ador animalele. Mi se rupe sufletul de ele. Ăia mici, mici și pricăjiți îi adun de pe stradă. Câini, pisici. Le-am crescut, le-am oferit o viață mai bună… atât cât am putut. Dar… nici eu nu-i mai suport pe vagabonzi. Altă soluție nu văd nici eu. Ăia care urlă că e o măsură inumană… să-i adune de pe stradă. Zilele trecute era să mă capseze unul. Sunt terorizata de ei. Și sunt din ce în ce mai mulți. E nevoie de o curățare.

  2. @oana: si mie imi plac animalele dar parca s-au inmultit prea mult. In ultima luna am fost controlar doar de 2 :))))…muscaturi usoare :)

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.