Cu dedicatie “relevantilor”

Viata-i un cadou frumos si unu de cacat,
De cacat sa traiesti in Romania defapt…
Tarfe ordinare cu un singur scop,
Sa ne sece pe toti ca ei sa fie-n top,

In mortii vostri de hoti cu pretentii de lorzi,
Genocid cu alta fata, sa va vad pe toti morti
Acum!

Mai bine beau otet, ma jur,
Decat s-ascult ziaristi cum ii ling pe astia-n cur,
Decât s-ascult cum au pus-o ei de-un blat…
O parte din presã încã preseazã doar
cãcat…

Dar tip cat pot de tare pan-o sa cad in cavou
Bag pula-n lume si apoi v-o fac cadou!
Ar trebui sa cada cerul pe noi ca am devenit in timp doar niste oi… Yeah..
Pumnu’ strans!

Nu tu ma, Mie…

“Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba,
Ce cu-a turmelor pasune, a ei patrie s-o schimba,
…..
- Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,
Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,
Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!…
La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns
Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.
Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,
Cu o ură ne’mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…
Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag? “

Mizeria internetului face ca aceasta opera sa fie vesnic actuala, pentru ca noi nu invatam niciodata din mizeriile pe care le-au facut inaintasi.

Cand suntem pupati in fund cu limbi catifelate raspundem imediat la chemarea “ezoterica” a egocentrismului caracteristic persoanelor orgolioase si care vor cu orice pret sa ajunga in varf calcand pe cadavre, in rest respingem orice urma de alta parere.

Vorba bancului cu sotul incornorat si impuscarea amantilor: “In ritmul asta o sa ramai fara prieteni!”

Mi-a murit Social Media-ul

Sursa: blog.dropshipaccess.com

Sursa: blog.dropshipaccess.com

Ultimele saptamani au fost saptamani de analiza a bilantului si a contului de profit si pierderi social si spiritual.

Am ajuns la concluzia ca ma aflu intr-o garnitura de tren care ma duce intr-o zona care nu este a mea, eu vreau la munte si trenul ma duce la mare. Mi-a murit social media, mi-a murit increderea si puterea de a trece mai departe in dezvoltarea mea in social media. Va inteleg pe multi dintre voi ca va simtiti protejati de social media si va da puterea de a merge mai departe si va da puterea de a fi reprezentat in mediul online, dar eu nu-l simt ca fiind mediul “ales”.

Nu am inteles Social Media-ul din prisma bisericutelor care s-au format in jurul lui. Eu social media fac de cand ma stiu, tin minte chipuri si imi place sa vb cand ma vad cu ei prin oras. Pe mine acest social media in care raspunsuri primesc doar “cei alesi” mi se pare ca seamana al dreacu de bine cu socializarea normala din viata de zi cu zi, aceleasi sicane, aceleasi discutii si idolatrizari specific adolescentine.

Mie mi se pare ca totul se duce de rapa pentru ca ceva care trebuia sa fie un mediu de apropiere, este de fapt o supapa de refulare a mizeriilor care ne apasa spiritul. Si eu poate uneori am impins calul prea departe in lupte cu morile de vant, dar uneori mi se pare ca adevarul este ascuns cu buna stiinta doar pentru a ne creste noua page rang-ul social din online. Sunt un tip coleric care daca simte ceva ce nu-i miroase frumos tipa, face ca toti dracii….oamenii cu care am lucrat pot confirma.

Eu unul sunt un socialist convins. Imi place sa ajut lumea, am ajutat lume care m-au injurat, am oferit sprijin unora cu care m-am certat si cred cu tarie in puterea de a ierta a oamenilor.

Eu “mi-am murit” Social Media-ul pentru ca nu-l simt viu si miscator, il simt trist, mic si amorf incercand sa ridice ziduri de rigips spre mizeria care zace in interioriul fiecaruia.

#lecturiurbane

Atat si nimic mai mult.

Lecturi Urbane – ideea lui Adrian şi a câtorva prieteni, descrisă sec pe site-ul proiectului: “a promova lectura în locurile publice şi în mijloacele de transport în comun – în particular – şi actul cititului în general”. După 6 luni de la prima acţiune de împărţire de cărţi (în metrou, pe 3 noiembrie 2009) şi după succesele de imagine şi stare de spirit, contabilizate la fiecare ediţie, organizatorii pot scrie acum, mai relaxat: “Lecturi Urbane a avut un sprint bun, însă este un maraton de implicare socială care va continua cu pasiune şi insistenţă.”

Sursa: Petreanu.ro

Restu’ discutiilor care au aparut in ultima vreme sunt degeaba. E ca si cum si-ar aduce aminte Realitatea TV de cazul Copilul si pumnul lui Basescu din campania electorala.