Dorel, italienii si aparatura din Europa

Eram cu o lopata si o roaba la poarta si aveam o discutie de genu:”de ce gura matii nu te poti umple singura si eu sa beau o bere la umbra”, cand o masina marca X opreste langa mine. Eu eram echipat intr-o frumoasa pereche de blugi cu pete de ciment pe ei, un tricou marca Nike din Europa si-o sapca in cap ‘Ciment style’.
Opreste asta si ma ia cu faze si vorbe pe italiana. eu priveam ca bou la poarta noua. asta dai vorbe si vorbe. io lemn tanase. intr-un tarziu asta ma intreaba daca lucrez la vreo firma de constructii sau construiesc eu de capu meu. eu dau din cap ca eu este constructor particular ca lucrez cu taicameu la casa in engleza pe care asta bineinteles ca o stia mai mult prin semne. asta in italiana ca vrea sa vb cu tata despre o afacere. io la asta ii zic “bah tata nu stie italiana si nici eu”, el “las ca ne intelegem noi”. io-i zic bah zi mie ce si cum si te anunt daca-l intereseaza pe tata”
asta nimic nu si nu cheama pe ‘your padre’…ok zis si facut bag un raget “tata hai ba ca au venit italienii cu afaceri la tine”
vine taicameu plin de draci si-mi zice “ce dreacu ma chemi bah ca io nu stiu italiana” eu zic”Nici eu las ca ne itnelegem noi “
coboara macaroana din masina si incepe show…asta vb cu mine se uita la tata si io traduceam prin semne. tipu zici ca era de la tvr2 ala cu :”cadou acest lantisor+2 cercei+1 colier la incredibilul pret de ciuciu lei”
pe mine ma bufnea rasu iar pe tata il exaspera ca nu intelegea de la asta nimic.
asta la mine ca el pleaca cu avionu in italia, ca e firma giorno serioasa si ca nu poate sa urce masinile alea in avion….ca firma lui imi da un generator, o pompa de apa si o bormasina cu percutie la numai 2400 de euro pretul generatorului de pe o oferta pe care el mi-o flutura prin fata ochilor…mie mi se facuse rau cand am auzit ce pret vroia ala…tata i-a intors spatele si-l bodoganea pe limba lui….si asa am ratat o megasupergiga afacere.

Serile Humanitas la Carturaresti

BUCURESTI, 19 Ianuarie 2007 – 23 ianuarie – ”Povestea povestilor” la Carturesti

Editura Humanitas are deosebita placere de a va invita marti, 23 ianuarie, ora 18.00, la Libraria Carturesti (Str. Pictor Arthur Verona nr. 13), unde vor avea loc lansarea cartii ”Povestea povestilor” de Ion Creanga si vernisajul expozitiei lui Ioan Iacob, pictorul care s-a lasat indragostit de Creanga, de limba lui romana, si a reusit, cu forta si expresivitatea desenului, sa re-povesteasca… ”Povestea povestilor” in imagini.

Vor vorbi: Luiza Barcan, Dan C. Mihailescu, Ioan Iacob si Gabriel Liiceanu.

”Boccaccio insusi ar fi palit de invidie daca ar fi putut sa citeasca aceasta capodopera a erotismului comic. ”Povestea povestilor” a lui Ion Creanga, in romana, franceza si engleza, apare in sfarsit cu o replica grafica pe masura – desenele pictorului Ioan Iacob.” (Gabriel Liiceanu)

EDITURA HUMANITAS
Piata Presei Libere 1, corp C, etaj 1, sector 1, Bucuresti

Cristina Argintaru, PR Executive
www.humanitas.ro

Sursa Comuncatedepresa

O poveste de succes – Carturaresti

Baietii si fetele de la Cotidianul ne propun o sa citim o poveste de succes, povestea Carturaresti:

Cind treci pragul librariilor Carturesti descoperi o alta lume, in care placerea rasfoirii unei carti se imbina armonios aroma ceaiului si muzica in surdina.

Povestea Carturesti a inceput in 1999, cind cei doi asociati, Nicoleta Dumitru si Radu Serban, s-au hotarit sa deschida din pasiune o altfel de librarie in Bucuresti. Prima a fost amplasata pe Edgar Quinet, in centrul Capitalei. Totul a pornit de la pasiunea acestora pentru arta: carte, ceaiuri si muzica. Mai multe…..

Iulian Duna – Un ROMAN disparut in Seattle

Un articol gasit la http://www.constantincocioaba.info/ …m-am gandit sa-l bag si aici pe blog poate ajuta, poate stie cineva ceva de omu asta .

Se ofera 1.000 de dolari recompensa pentru orice informatie care ar putea duce la gasirea lui Iulian Duna

Ultimele sapte luni au insemnat un adevarat cosmar pentru familia Dună din Sibiu. De la disparitia lui Iulian (28 de ani) in conditii neelucidate, prietenii si apropiatii nu contenesc sa de-a cu presupusul. Să fie vorba de un joc psihologic pentru a-si pune pe ganduri iubita sau o retragere in singuratate pentru a-si limpezi mintea ca o modalitate de rezolvare a conflictelor cu aceasta? Sau, ce poate fi mai rau, vre-o razbunare chiar din partea prietenei sale cu care in ultima vreme se pare ca a avut mai multe altercatii? Toate acestea sunt supozitii care nu au nici o evidenta in momentul de fata. Aceasta pentru ca politia este superficiala iar ambasada romana de la Washington D.C. total pasiva.

Iulian Dună a absolvit Facultatea de Arte Frumose din Cluj Napoca, Sectia Grafica. A urmat apoi masteratul, dupa care a lucrat timp de un an in Bucuresti, ca grafician, la UBISOFT ROMANIA, o firma specializata in creare de grafica si animatie pentru jocuri computerizate. A obtinut rezultate excelente la mai multe concursuri, olimpiade, expozitii, talentul si munca pe care a depus-o in perfectionarea sa profesionala fiind recunoscute de multi specialisti din domeniul artelor plastice. Cateva din lucrarile lui personale le puteti vedea pe site-ul: (site-ul prezentat nu avea nici o legatura cu Iulian Duna)

Pe 24 octombrie, 2005 o cunoaste pe Ana Gabriel (actualmente in varsta de 40 de ani) cetateana americana de origine romana, care locuise in Bucuresti de aproximativ un an si care ii devine prietena. In decembrie, 2005, Iulian Duna obtine viza SUA “Business & Travel” iar pe data de 11 ianuarie, 2006, ajunge in America. Primele doua saptamani locuieste in New York la prietenii sai, Remus si Andreea Pop, iar in luna februarie, a.c. pleaca pentru zece zile in Las Vegas la fratele Anei, urmand ca apoi sa se mute la Seattle, impreuna cu prietena lui. La inceput (aproximativ trei saptamani) locuiesc la Marius Magda, un var de-a lui Iulian. Apoi se muta la niste cunostinte de-a Anei Gabriel, mai exact la familia Constantin Adamovici si Nina Toma. In toată această perioadă relatia lui cu Ana se pare că nu a fost prea roz. In urma certurilor Ana mai obisnuia să doarmă pe la prietenii ei, dupa cum ne declara chiar ea:

Miercuri dimineata i-am reamintit ca nu ne vom vedea seara dar sa vina joi la mine la servici, unde dupa premiera spectacolului se tinea o petrecere si i-am sugerat sa se imbrace adecvat. Mi-a raspuns in tot acordul: „O.K.” Ne-am urat o zi buna cu un scurt sarut

– ne-a declarat Ana Gabriel din Seattle, Washington. Asadar, pe data de 3 mai, 2006, Iulian dispare intr-un mod misterios.Pe de alta parte, sora lui Iulian, d-na Bianca Rusdea, ne-a declarat urmatoarele:

Nina si Costel erau acasa. Iulica venise de la lucru si Costel l-a vazut ca este suparat si a incercat sa-l consoleze si l-a invitat sa vina in sufragerie sa bea impreuna o bere. El a raspuns ca merge sa-si faca un dus si vine… Era cam 8 seara. Iulian s-a dus si a facut dusul, dar nu a revenit asa ca Nina si Costel au presupus ca este obosit si l-au lasat in pace. Nina a trecut ceva mai tarziu prin fata dormitorului lor si a vazut usa intredeschisa si el era intins in pat, asa ca nu l-a mai deranjat. Dimineata el nu mai era. Nu mai era nici bicicleta pe care i-o daduse Costel sa o foloseasca pentru a se duce la munca. Au crezut ca a plecat la lucru, asa ca nu s-au impacientat decat atunci cand au vazut ca seara nu mai apare

Conform celor declarate de Bianca, aceasta s-a adresat Ambasadei Romaniei din Statele Unite, dar nici pana in ziua de astazi nu a primit vreun raspuns. Citam:

… eu am trimis prin mail si un memoriu catre Ambasada Romaniei din America si nu am primit de la ei nici un fel de raspuns… oare chiar nu-i intereseaza cetatenii propriei lor tari daca patesc ceva acolo? Nu stiu ce sa mai cred… oricum, noi, familia suntem disperati si suntem convinsi ca a patit ceva, insa nu avem nici o putere…

Pana la data disparitiei, el a tinut legatura cu familia prin intermediul e-mailului, aproape saptamanal, si cunoasteau faptul ca a lucrat in domeniul amenajarilor interioare, ocazional.

Ceea ce cunoastem noi familia, de la varul meu din Seattle referitor la disparitia lui, este doar faptul ca in data de 2 Mai 2006 a avut o cearta cu prietena, dupa care, in noaptea imediat urmatoare (prietena lui nefiind la domiciliu in acea noapte, ci la niste prieteni in Seattle), el a plecat cu bicicleta, avand asupra lui pasaportul si foarte putini dolari (20-30).

De asemenea, familia a instiintat si politia din Seattle despre aceasta disparitie, primind un raspuns in care se precizeaza Iulian Dună figurează in baza lor de date ca persoana disparuta, dar nu pot porni o ancheta in acest sens, Iulian fiind o persoana adulta, plecat din proprie initiativa si nedorind sa-si contacteze familia. Nu s-a deschis inca nici o investigatie pe tema disparitiei sale, deoarece politia sustine ca nu exista motiv sa deschida o ancheta decat in momentul in care gasesc un corp sau vreo persoana care corespunde semnalmentelor lui.

Deoarece nici politia americana nici ambasada romana nu au facut nimic pentru elucidarea acestui caz, Remus Pop, un prieten apropiat a lui Iulian, si-a anuntat intentia de-a oferi recompensa $1,000 pentru orice informatie care ar duce la gasirea lui Iulian Dună. Cei care au anumite informatii ii rugam sa sune la Tel: 001-718-440-0673 sau prin Internet la adresa: bianca_rusdea [at] yahoo.com ori sa va adresati semnatarului acestui articol la e-mail: Justitia [at] Justice.com

Sunt multe nelămuriri care ma înneacă in ameteală, dar părintii lui, in special mama lui, are nevoie de sperantă; este indurerată de acest mister

– a tinut sa ne precizeze Ana Gabriel, fosta prietena a lui Iulian, in finalul răspunsului pe care ni l-a dat.
Într-adevăr, mama lui Iulian, d-na Mariana Dună se roagă in fiecare zi pentru fiul ei. Îl mai are doar prin lucrările lui, unele autoportrete.

Octavian D. Curpaş
Surprise, Arizona