Prigoana vrea garsoniera gratis pentru fiecare nou nascut ca sa contrabalanseze imbatranirea populatiei. Deci conationalii vor spori de la 10-15 copii la 10-15 copii cu fiecare nevasta, caci probabil isi vor lua mai multe de acum.
“Cum tinerii se căsătoresc dar amână cât mai mult momentul conceperii unui copil pentru că nu au cu ce să-l crească. Cred că statul ar trebui să dea, prin lege, o garsonieră pentru fiecare nou născut. Să vezi atunci ce se pun pe făcut copii românii. Soluţia găsită acum, case ANL pentru tinerii căsătoriţi nu mi se pare cea mai bună” >>>MONEY.RO
Elena Basescu vrea pace in lume. Nu este un lucru neobisnuit pentru o fotomodeala care a tot salvat balenele prin competitii si prin prezentari de mode, neobisnuit este ca se implica intr-o discutie de razboi unde nu-si ar avea locul. Razboiul din regiunea araba si ultimele dispute cu convoiul umanitar nu sunt pentru palaria unui podium ratat.
“Consider că Israelul ar avea mai mult de câştigat dacă ar fi mai deschis cooperării la nivel internaţional, inclusiv cu organismele Naţiunilor Unite. Apreciez paşii făcuţi de Israel în vederea înfiinţării unei comisii de anchetă, însă consider că nu sunt suficienţi.[...]” >>> COTIDIANUL.RO
Avem o traditie in a ne decapita politic si uneori fizic despoti care ne conduc destinele pe culmi nebanuite ale societatii de oricare tip ar fi ea: capitalist, socialist, comunist, dictatorial, feudal, regenta regala.
Aud tot mai des in ultima vreme despre dorinta populara de a-i rupe capu lui Traian Basescu. Se pare ca desi avem foarte multe beneficii ale societatii prin care ne facem viata mai comoda, vechile obiceiuri nu se uita chiar atat de usor. Basca televiziune si presa in general mai sustine si o anume stare de fapt care sa incite la violenta, uitati-va ce priza au la public tabloidele mizere si emisiunile cretionoidale care ruleaza pe absolut toate televiziunile. Bine nu chiar toate Trinitas inca n-a bagat, dar nu-i timpul trecut caci e criza si vorba aceea: nebanuite sunt caile Domnului.
Nu subscriu la aceasta dorinta populara a maselor manevrate de orice dorinta de natura criminala sustinuta tacit si cu un zambet strengar in coltul gurii de opozitia hulpava si dornica de putere si sferele care trepideaza prin jurul lor.
Daca Presedintele a fost ales de popor, trebuie tot ca poporul sa-l dea jos daca simte nevoia, dar asta fara sprijin si fara proptele televizionistice si pampoane de exchibitionisti politici care au pus umarul la dezastrul economic intern pe care tocmai il traversam.
Un presedinte ales de un popor trebuie sa fie dat jos tot de popor. Am incredere ca si fara soparlele veninoase ale opozitiei, romanii vor putea sa-l dea jos pe Basescu. Toata puterea sta in dorinta lor de a face acest lucru si-n modul in care resusesc sa convinga securitatea si forta militara a statului ca ei nu il mai vor pe acel presedinte.
Decapitarea presedintelui ne arunca in pestera istoriei si ne transforma in subiect de barfa pentru presa si televiziunea din tarile cu adevarat occidentale.
Am citit un text impresionant la Oana Portase pe blog si m-am apucat sa scriu un comentariu pe site-ul ei, cand mi-am dat seama ca merita tratat mai mult decat ca un simplu comentariu.
Dupa 20 de ani stau in mansarda unei case din Giulesti, pe un scaun ponosit si batran, in fata unui computer depasit pentru perioada asta si ascult melodia asta:
gasita la Arhi pe site, intr-un post de ajutorare a unor copii necajiti, dar cu talent.
Aveam 6 ani la revolutia cu pricina. Eram unul dintre copiii care a refuzat sa mearga la formele institutionale de invatamant tip gradinita in perioada comunista, pe motiv ca nu-mi placea cladirea gradinitei si probabil dintr-un antisocialism care ma defineste in anumite momente ale vietii. Am invatat sa citesc pe ‘Scanteia’ sau ‘Informatia Bucurestiului’ la un neon agatat de o lustra dintr-un apartament din Militari. Motivul? Consuma mai putin, economie. Intr-un dintre camerele apartamentului aveam o soba pe motorina pentru ca stand la ultimul etaj dintr-un bloc cap de coloana Radet, iarna casa era sloi.
Revolutia o tin minte. Nu stiu de ce dar zilele acelea mi-au ramas intiparite in minte si nu cred ca mai pot fi sterse.
Pentru mine amintirile incep in 15 decembrie 1989 cand avand o problema la piciorul stang taica-miu a trebuit sa ajunga cu mine la spitalul Grigore Alexandrescu pentru investigatii. Tin minte ca in drum spre spital taica-miu l-a luat pe un vecin de bloc sa-l duca si pe el pana la serviciu. In masina intr-o liniste apasatoare cei doi oameni maturi discutau despre evenimente destul de grav, singura chestie pe care mi-o amintesc este intrebarea vecinului: ‘Ai vazut ce se intampla?’, nu am inteles, eram prea preocupat de durerile mele.
Dupa ce am fost gipsat de un medic bland, am primit o veste nasoala:”Copilul trebuie sa stea in spital pentru injectii si supraveghere”…eu fiind de 6 ani am pornit pe un plans care a durat 3 zile cat am stat in spital. Si acum cand ma gandesc la medicii si asistentele de acolo cata bataie de cap le-am dat, ma apuca mila. Luni cand m-au scos ai mei eram cel mai fericit. In fine, am ajuns acasa si am bananit-o prin casa cu gipsul dupa mine, a trebuit sa-l tin 2 saptamani si din cauza de Revolutie am stat cu el 1 luna. Am fost un caz mai nasol decat Staculescu.
Si de aici incep amintirile serioase. Joi seara imi amintesc si acum tatal meu m-a trimis pe mine prin alta camera si l-a luat pe fratemiu care era ceva mai mare ca mine si i-a povestit cat putea el povesti unui copil de 11-12 ani ca e ceva nasol si ca trebuie sa stea cu mine in casa sa aiba grija de mine pana vine mama de la servici.
A doua zi dimineata ma scol si tata era in bucatarie pregatea pachetu’ de servici, fratemiu tot pe acolo vorbea cu el. Dupa ce pleaca tata eu sar la geam sa-l petrec cu privirea cand pleaca cu masina, eram fascinat de treaba asta. Cand deodata sunt atras cu privirea de un grup de oameni cu un steag gaurit si care strigau ceva spre blocurile unde stateam noi. Blocul era intr-un drum care mergea spre stadionul Ghencea si pe acolo la meciuri mai treceau galeriile uneori, eu ma duc la fratemiu si zic:”Ia uite Adi e meci pe Steaua?”(si eu slab de minte atunci, nu stiam ca de unde etapa in decembrie pe 20-21). El ma trage de la geam si zice asa incet “Da. e meci”. Fusese bine instruit.
Pe la pranz sedeam in pat si ma benoclam la tv pe Bulgari 1 si cand schimb pe tvr 1 pauza de transmisie. N-am bagat de seama pana cand a venit mama acasa si era destul de socata ii povestea fratelui meu ca a fugit si ca au vazut elicopterul cum zbura cand era la coada la oua. Dau pe TVR se transimteau diverse imagini ba din piata, ba cu fuga. Eu eram fascinat ca pe tvr se mai face si altceva decat plictisitoarele emisiuni de zi cu zi.
In casa era forfota, in fata blocului la fel. Tin minte ca era o zi frumoasa si neasteptat de calduroasa pentru un decembrie. Undeva pe dupa masa ajunge si tata acasa era destul de agitat, a zis imbracati-va si haideti sa vedeti si voi. Ne-am imbracat si am plecat cu el si Aro-ul de la serviciu, sa ne arate ce e in Bucuresti. Tin minte ca am plecat spre Arcul de Triumf si ca lumea era fericita si tipa pe strada:”Jos Ceausescu! Dictatorul a fugit!Libertate”. Pe Arcul de Triumf se miscau aceleasi steaguri gaurite. La un moment dat au aparut si trupe militare. moment in care tata a intors si ne-a dus acasa, semn ca se precipitau lucrurile. In scara blocului vecini isi dadeau de stire, celebrele stiri cu:”Apa e otravita. Au zis la televizor!”.
Dupa ce ne-a debarasat pe noi si pe maica-mea, tata a plecat la servici unde trebuiau sa faca de garda sau ceva de genu.
Mai tarziu cand a ajuns acasa, a fost prima data cand am ascultat Europa Libera si noi copiii si prima data cand am auzit impuscaturi de noapte. Ba chiar un trasor a trecut prin fata geamului nostru de la balcon.
Nu intelegeam de ce trebuie sa tragem jaluzelele, de ce trebuie sa tinem lumina inchisa si televizorul de ce coborase jos de pe masa pe un scaun, sau de ce usa de la baie aterizase in usa de la intrare si toporul se afla langa usa de la intrare sau de ce trebuia sa mergem pe langa pereti la buda.
Jos la scara blocului familiile de tigani si romani faceau de garda sa apere scara blocului. Era psihoza aia cu teoristii.
A doua zi am fost evacuati de urgenta la tara pana la solutionarea problemelor politice in Bucuresti. Bradul l-am vazut tocmai in ianuarie pe 15, cred.
Asa am petrecut eu revolutia.
Multi ani la randul am fost obsedat de ce am trait atunci si am privit la toate emisiunile despre revolutie…de aici cred ca si obsesia pentru nationalism si Romania.
Revolutia/Revolta din 1989 a fost un moment care mi-a influentat foarte tare viata pe mai departe. Mi se pare ca mi-a oferit o deschidere imensa si sansa sa nu intru in viata intr-un mare Nimic.
De ce draga Oana? De ce a fost executat in ziua de Craciun? Lumea era atat de speriata incat a fost o decizie luata pentru conservarea castigului…instinctul de conservare al avantajului a primat in fata argumentelor de ordin religios.
De ce au murit oameni? Pentru a gira revolutia. Stiu ca e macabru ce zic insa niste creiere in momentul ala au jucat si cartea asta pentru a pune mana pe putere.
De ce il mai vezi pe Iliescu dupa 20 de ani? Pentru ca… nu stiu pur si simplu omul asta inca mai exista, poate faptul ca inca e in viata e un semn ca nu si-a incheiat scotelile cu lumea asta, poate ca nu e chiar asa de vinovat cum il credem noi, poate ca…
De ce inca ne conduc grizonatii??? Pentru ca Lenin ne-a prezis ca dupa comunism urmeaza Burghezia neocomunista.
De ce… și acum învârt globurile, iar imaginile de la televizor mă lasă rece?! Pentru ca lumea e aceeasi si pentru ca schimbarea se face de jos in sus nu de sus in jos cum toata lumea gresit crede. Masa da tonul si fruntea canta cum ii zice, daca masa nu e ordonata cineva o manevreaza si da tonu’ astfel incat sa se creeze impresia ca masa da tonul…VOM MURI SI VOM FI LIBERI.
Azi e zi de motiune la Parlament. Stiti casa aia unde se duc unii sa-si aranjeze afacerile si o data la patru ani sa ne ofere 1 kil de zahar, 1 kil de ulei si sa ne smulga promisiunea ca-i futem o stampila la alegeri.
Motiunea se refera la caderea guvernului Boc2, un soi RoboBoc se intoarce. Indiferent de rezultate ramanem o tara din Uniunea Europeana cu o conducere de lumea a treia. Continue reading →
