Fanel.ro

E usor sa poti face ce-ti place in viata daca ai avut parte de o viata linistita pe care ai putut-o trai-o. E mai greu sa faci ce iti place in viata daca ai fost fortat sa iei decizii importante de la o varsta frageda si daca ti-au fost refuzate capricii pe motive pur personale si care tin de un oarecare comunism impus de genetica si educatie.

Am analizat viata mai multor exponate din diverse colturi ale tarii. Imi place sa studiez omul si sa descopar trasaturi caracterstice ale unei clase de oameni din care face el parte. Se zice ca in structura ADN-ului dincolo de materie exista energie care se pliaza pe forma structurii…practic energia preia aceeasi forma. De multe ori in viata din cauza acestor sedinte prelungite de analiza umana am fost catalogat ca antisocial sau hater, sau in cazuri extreme era sa fiu luat la bataie pentru ca enervam prin neparticipare sociala chiar si la un salut spus aiurea. Cred ca din aceasta cauza nu ma inteleg nici cu caini imi intersectez de cele mai multe ori privirile cu ale lor si din cate stiu nu prea le convine situatia asta, asta sunt un caine.

Asadar si prin urmare am citit texte scrise de diverse personaje de pe internet. Am sesizat ca guru-isti din zona asta provin dintr-o anume claasa sociala relaxata si obisnuita cu promenada sociala inceputa undeva in anii copilariei. Exista o anume tipologie a parintilor care ofera campioni pentru o societatea cum este societatea romaneasca: parintii tampon.

Da exact asta est cuvantul, parintii tampon sunt acei parinti care se descurca in orice forma de oranduire sociala, sunt acei parinti care ofera o educatie orgoliosfinanciara copiilor, care calca pe cadavre pentru a urca odrasla in ierarhie, dar care ofera acelorasi beizadele o siguranta smechereasca pentru viitorul lor. Practic ii formeaza ca indivizi liberi, nelegati spiritual de cordonul familial dar ii presioneaza prin cordonul financiaro-relationar care este familia. In concluzie se practica o organizare familiala de tip Mafie, la un nivel relativ scazut ca perceptie asupra criminalitati de orice forma sociala.

Aud in jurul meu tot mai des reactia ca:” ceausescu a facut si a dres”. Nu este adevarat, Ceausescu nu a facut nimic, Ceasescu a fost o marioneta politica, pentru vestici prin mana esticilor, care a dat frau liber imaginatiei impuse pentru crearea prototipului de om perfect de condusmul Nou.

E simplu si usor de descris acest om: e un tip fara scrupule, cu e educatie religioasa cat sa-i permita sa se lipeasca de o forma de biserica, ii place sa-si traiasca viata la maxim, este santajabil prin natura actiunilor sale(mic bisnitar, ciupitor de spagute, slabiciuni sexuale sau evenimente din trecut pe care incearca sa le dea uitarii). Cat timp raspunde la comenzi este totul in regula pentru el. Dupa ce si-a terminat misunea daca nu o ia razna si incepe sa dea din casa este lasat in pace sa-si duca viata de papusa mai departe.

Revolutia romana a fost o astfel de miscare pornita din randul unor astfel de oameni. Multi zic ca a fost o miscare spontana inceputa in strada si finalizata in birouri politice. Revolutia romana a fost inceputa in laboratoarea sociale si continua in bazinul de aplicabilitatea a laboratoarelor sociale, inca suntem un experiment sub observatie.

Afara ninge stupid daca nu chiar nationalist. Furtuna de zapada din Bucuresti anunta sfarsitul revolutiei romane care a durat 20 de ani. Ca-ntr-un film de duzina cu presedinti raniti anunt ca:”The Potus is in danger!”, si aici The Potus nu e omul ci institutia.

Am trecut prin toate stadiile de prostitutie politica incat simt ca anul acesta este un capat de drum. A nins afara a uitare, Coposu si-a facut in sfarsit actele si a primit dreptul de a pleda cauza noastra in fata Marelui Judecator. De acum staborurile internationale nu mai au o putere prea mare. E zapada noastra furata de ei, exact ca si revolutia.

E timpul schimbarii, e timpul unui nou inceput, e timpul sa nu ne mai temem de vulpea care posteste duminica. e timpul sa uitam ca-n ruga lui Coposu si sa construim ceva frumos.

A nins a durere, a nins a intristare…am murit prea multi ca sa mai putem muri si-n continuare. Gata cu mortii nostrii, gata cu mortii lor…sa taiem vitelul cel mai gras, sa adunam masele. sa alegem bobul de neghina si sa construim mesianic si ceva in tara asta.

Vom muri si vom fi liberi inca ne mai bantuie…ajunge cu crimele, ajunge cu jaful, ajunge cu impartirea in tabere de pro si contra aceluiasi inamic invizibil…inamicul esti tu.

E iarna. E iarna si zapada imi intra prin toate gaurile daca n-ar fi acoperite. Imi place sa merg pe jos mai mult decat orice pe lume. Cred ca intr-un final mi-am gasit modul in care intru in stare de munca sau in care pot sa gasesc idei crete pentru proiecte si mai crete: Mersul pe jos.

Azi am prestat la facut ceva poteca pe aleile Bucurestiului plin de putori care nu sunt in stare sa-si dea zapada din fata blocului. Ii stiti sunt retarzii care zic:
“De ce coae sa curat eu strada, de ce platesc taxe!”.
“De aia ba boule ca sa se mire prostii, vorba lu’ Nila din Morometii. Faptul ca platesti taxe nu-ti anihileaza spiritul civic, vita incaltata!”

Aseara am fost fascinat de faptul ca Bucurestiul( carosabilul) a fost curatat exemplar de se putea circula pe el. Bravo autoritatilor! Un taximetrist a incercat sa ne vanda in taxi un casetofon si un telefon mobil, dupa cum am scris si pe twitter. Cred ca din cauza crizei in curand o sa ma sui in taxi si o sa pot cumpara salam si paine direct din taxi.

Azi am fo spre birou cu Cartita, aka Metrosexu. Ce urasc cel mai tare si mai tare de cateva zile sunt cretinetii din metrosex si de pe alocuri care se aud vorbind singuri ca:”era mai bine pe vremea lu Nea Nixu, ne dadea sa locuim, ne dadea sa muncim…daca ne lasa sa iesim din tara nu cred ca il mai impuscam”…prea tarziu ba si daca tot va e dor de el de ce nu va duceti dupa el.

• Sa nu-mi aduc aminte de caloriferele reci.
• Sa nu ma trezesc din somn si sa povestesc de zilele cu sot si fara sot pentru masini, ipocritilor acum ati fi in stare sa va dati jos din masina in fata usii de apartament ca nu puteti parca la 2-3 strazi de bloc.
• Ratia! Isi mai aduce ba aminte careva cum stam dreacu la cozi cate 4 ca sa ne dea de mancare? Acu cumparati cu saci si aruncati la gunoi futu’va-n aripa de capitalisti ingusti.
• Vitelor va e dor de cerneala cu care scriati de vecini si de rude ce au mai facut la niste ageamii cu 3 clase, cu una mai mult ca trenu’?
• Carnatilor ati uitat cand sedeati cu orele pe DN1 ca sa treaca tovarasu’ cu beizadelele sa se scalde la Snagov???
• Sau oare va e dor de 3 ore de program voi astia care va uitati la Schimb de mama, Schimb de matusi, Sex in grup cu mamai si alte emisiuni de reala cultura de stiuleti de porumb si morcovi sexuali?

Merg foarte mult cu cartita spre birou, Tai practic Bucurestii in 2. Este foarte bun metroul, dar nu este meritul tovarasul Opinca. Metroul a fost gandit de niste ingineri ca eu n-am vazut pana acu analfabeti care sa faca inginerii asa de mari. Nea Opinca si tovarasa Sinistra veneau si se dadeau si ei importanti, in spatele lor erau tovarasi de nadejde angajati in mai multe locuri(vest, est) care pregateau triumfal Romania capitalista. Cum puteai pregati asta daca nu cu o dictatura? Cum o puteai da jos dictatura daca nu cu pseudorevolutie si multi morti intru proslavirea Tovarsului Iliescu?

In tot acest timp Tovarasu Basescu isi pregatea prin porturi spalarea de dosare politice. Noii oameni ai lui Ceausescu: Iliescu si Basescu au fost creati pentru a putea si manipulati de papusarii vestici. Beizadele esalonului 2-3 faceau joc de glezne pentru a se infrupta din maretia zeilor de pe malul Snagovului.

Avem Guvern! Acelasi! Fuck? Pai si de ce dracu l-am mai schimbat daca a ramas tot acelasi guvern? Degeaba pentru ca niste unii nu si-au calculat bine greselile sau zarul sortii a fost jucat prost si tiganii l-au furat cu un zar masluit.

E aproape Craciun si noi ne-am procopsit cu acelasi guvern, dar cu dorinte mari:

1. Adriean Videanu care vrea sa scoata cu orice pret auru’ din Rosia Montana

2. Elena Udrea isi continua ridicarea pe cele mai inalte culmi proletare ale turismului romanesc, strainii si romanii continuand sa si-o arda in Grecia, Turcia, Bulgaria(Decat lefter la Romania/ Mai bine boier in Turcia)

3. Marele austradalog Berceanu nu se desparte de Ministerul Transporturilor, am senzatia ca i s-a lipit scaunu de fund.

….ma doare capu’ si ma opresc aici.

Daca gresesc, corectati-ma!

2010 o sa fie un an crancen din punct de vedere al somajului, creditarii, si dezvoltarii industriale ale tarii…sa speram ca trecem si bine si nu mai rasulfa sub presiune tuciu cu mamaliga romaneasca.Criza este de abia in dealul caderii, pana sa ajungem jos mai avem portite de salvare. Salvarea nu vine de la politruci, salvarea vine de la specialisti.

Am citit un text impresionant la Oana Portase pe blog si m-am apucat sa scriu un comentariu pe site-ul ei, cand mi-am dat seama ca merita tratat mai mult decat ca un simplu comentariu.

Dupa 20 de ani stau in mansarda unei case din Giuesti, pe un scaun ponosit si batran, in fata unui computer depasit pentru perioada asta si ascult melodia asta:

Emanuel Kalo – Mandra floare trandafir
Asculta mai multe audio Muzica

gasita la Arhi pe site, intr-un post de ajutorare a unor copii necajiti, dar cu talent.

Aveam 6 ani la revolutia cu pricina. Eram unul dintre copiii care a refuzat sa mearga la formele institutionale de invatamant tip gradinita in perioada comunista, pe motiv ca nu-mi placea cladirea gradinitei si probabil dintr-un antisocialism care ma defineste in anumite momente ale vietii. Am invatat sa citesc pe ‘Scanteia’ sau ‘Informatia Bucurestiului’ la un neon agatat de o lustra dintr-un apartament din Militari. Motivul? Consuma mai putin, economie. Intr-un dintre camerele apartamentului aveam o soba pe motorina pentru ca stand la ultimul etaj dintr-un bloc cap de coloana Radet, iarna casa era sloi.

Revolutia o tin minte. Nu stiu de ce dar zilele acelea mi-au ramas intiparite in minte si nu cred ca mai pot fi sterse.

Pentru mine amintirile incep in 15 decembrie 1989 cand avand o problema la piciorul stang taica-miu a trebuit sa ajunga cu mine la spitalul Grigore Alexandrescu pentru investigatii. Tin minte ca in drum spre spital taica-miu l-a luat pe un vecin de bloc sa-l duca si pe el pana la serviciu. In masina intr-o liniste apasatoare cei doi oameni maturi discutau despre evenimente destul de grav, singura chestie pe care mi-o amintesc este intrebarea vecinului: ‘Ai vazut ce se intampla?’, nu am inteles, eram prea preocupat de durerile mele.

Dupa ce am fost gipsat de un medic bland, am primit o veste nasoala:”Copilul trebuie sa stea in spital pentru injectii si supraveghere”…eu fiind de 6 ani am pornit pe un plans care a durat 3 zile cat am stat in spital. Si acum cand ma gandesc la medicii si asistentele de acolo cata bataie de cap le-am dat, ma apuca mila. Luni cand m-au scos ai mei eram cel mai fericit. In fine, am ajuns acasa si am bananit-o prin casa cu gipsul dupa mine, a trebuit sa-l tin 2 saptamani si din cauza de Revolutie am stat cu el 1 luna. Am fost un caz mai nasol decat Staculescu.

Si de aici incep amintirile serioase. Joi seara imi amintesc si acum tatal meu m-a trimis pe mine prin alta camera si l-a luat pe fratemiu care era ceva mai mare ca mine si i-a povestit cat putea el povesti unui copil de 11-12 ani ca e ceva nasol si ca trebuie sa stea cu mine in casa sa aiba grija de mine pana vine mama de la servici.

A doua zi dimineata ma scol si tata era in bucatarie pregatea pachetu’ de servici, fratemiu tot pe acolo vorbea cu el. Dupa ce pleaca tata eu sar la geam sa-l petrec cu privirea cand pleaca cu masina, eram fascinat de treaba asta. Cand deodata sunt atras cu privirea de un grup de oameni cu un steag gaurit si care strigau ceva spre blocurile unde stateam noi. Blocul era intr-un drum care mergea spre stadionul Ghencea si pe acolo la meciuri mai treceau galeriile uneori, eu ma duc la fratemiu si zic:”Ia uite Adi e meci pe Steaua?”(si eu slab de minte atunci, nu stiam ca de unde etapa in decembrie pe 20-21). El ma trage de la geam si zice asa incet “Da. e meci”. Fusese bine instruit.

Pe la pranz sedeam in pat si ma benoclam la tv pe Bulgari 1 si cand schimb pe tvr 1 pauza de transmisie. N-am bagat de seama pana cand a venit mama acasa si era destul de socata ii povestea fratelui meu ca a fugit si ca au vazut elicopterul cum zbura cand era la coada la oua. Dau pe TVR se transimteau diverse imagini ba din piata, ba cu fuga. Eu eram fascinat ca pe tvr se mai face si altceva decat plictisitoarele emisiuni de zi cu zi.

In casa era forfota, in fata blocului la fel. Tin minte ca era o zi frumoasa si neasteptat de calduroasa pentru un decembrie. Undeva pe dupa masa ajunge si tata acasa era destul de agitat, a zis imbracati-va si haideti sa vedeti si voi. Ne-am imbracat si am plecat cu el si Aro-ul de la serviciu, sa ne arate ce e in Bucuresti. Tin minte ca am plecat spre Arcul de Triumf si ca lumea era fericita si tipa pe strada:”Jos Ceausescu! Dictatorul a fugit!Libertate”. Pe Arcul de Triumf se miscau aceleasi steaguri gaurite. La un moment dat au aparut si trupe militare. moment in care tata a intors si ne-a dus acasa, semn ca se precipitau lucrurile. In scara blocului vecini isi dadeau de stire, celebrele stiri cu:”Apa e otravita. Au zis la televizor!”.

Dupa ce ne-a debarasat pe noi si pe maica-mea, tata a plecat la servici unde trebuiau sa faca de garda sau ceva de genu.

Mai tarziu cand a ajuns acasa, a fost prima data cand am ascultat Europa Libera si noi copiii si prima data cand am auzit impuscaturi de noapte. Ba chiar un trasor a trecut prin fata geamului nostru de la balcon.

Nu intelegeam de ce trebuie sa tragem jaluzelele, de ce trebuie sa tinem lumina inchisa si televizorul de ce coborase jos de pe masa pe un scaun, sau de ce usa de la baie aterizase in usa de la intrare si toporul se afla langa usa de la intrare sau de ce trebuia sa mergem pe langa pereti la buda.

Jos la scara blocului familiile de tigani si romani faceau de garda sa apere scara blocului. Era psihoza aia cu teoristii.

A doua zi am fost evacuati de urgenta la tara pana la solutionarea problemelor politice in Bucuresti. Bradul l-am vazut tocmai in ianuarie pe 15, cred.

Asa am petrecut eu revolutia.

Multi ani la randul am fost obsedat de ce am trait atunci si am privit la toate emisiunile despre revolutie…de aici cred ca si obsesia pentru nationalism si Romania.

Revolutia/Revolta din 1989 a fost un moment care mi-a influentat foarte tare viata pe mai departe. Mi se pare ca mi-a oferit o deschidere imensa si sansa sa nu intru in viata intr-un mare Nimic.

De ce draga Oana? De ce a fost executat in ziua de Craciun? Lumea era atat de speriata incat a fost o decizie luata pentru conservarea castigului…instinctul de conservare al avantajului a primat in fata argumentelor de ordin religios.

De ce au murit oameni? Pentru a gira revolutia. Stiu ca e macabru ce zic insa niste creiere in momentul ala au jucat si cartea asta pentru a pune mana pe putere.

De ce il mai vezi pe Iliescu dupa 20 de ani? Pentru ca… nu stiu pur si simplu omul asta inca mai exista, poate faptul ca inca e in viata e un semn ca nu si-a incheiat scotelile cu lumea asta, poate ca nu e chiar asa de vinovat cum il credem noi, poate ca…

De ce inca ne conduc grizonatii??? Pentru ca Lenin ne-a prezis ca dupa comunism urmeaza Burghezia neocomunista.

De ce… și acum învârt globurile, iar imaginile de la televizor mă lasă rece?! Pentru ca lumea e aceeasi si pentru ca schimbarea se face de jos in sus nu de sus in jos cum toata lumea gresit crede. Masa da tonul si fruntea canta cum ii zice, daca masa nu e ordonata cineva o manevreaza si da tonu’ astfel incat sa se creeze impresia ca masa da tonul…VOM MURI SI VOM FI LIBERI.