Sunt sigur ca ati invatat la scoala de el. E sirul acela simpatic care incepe cu 1,1 si apoi se aduna ultimele 2 numere si ai urmatorul numar din lista. Dar se pare ca e mult mai mult decat o formula si un sir.

Sirul Fibonacci este numit dupa Leonardo din Pisa, care a fost cunoscut sub numele de Fibonacci (care este de fapt o prescurtare dupa titulatura filius bonacci, “”fiul lui Bonacci”).

Ideea lu Fibonacci a pornit de la presupunerea ca o crestere ideala pentru o populatie de iepuri ar fi cam asa:

- in luna 0 exista o pereche de iepuri
- in luna 1 perechea de iepuri existenta da nastere unei alte perechi de iepuri;
- in luna a 2-a ambele perechi au cate o pereche de urmasi, dar prima pereche moare
- in luna a 3-a familia nou creata si familia ramana au un numar de 3 perechi e urmasi, iar perechea cea mai in varsta moare.

Legea pe care o sustinea le era ca fiecare pereche are in viata 2 perechi de urmasi si moare.

Deasemenea in natura mai tarziu s-a observat ca plantele au o dezvoltare care tine de acest sir, desi ele nu-l cunosc. Multe plante se dezvolta intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei: conurile de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, floarea soarelui la fel, inelele de pe trunchiurile palmierilor respecta numerele lui Fibonacci. Motivul pentru toate acestea este realizarea unui optim, a unei eficiente maxime. Astfel de exemplu, urmand secventa lui Fibonacci, frunzele unor plante pot fi dispuse astfel incat sa ocupe un cat mai mic spatiu si sa obtina un cat mai mult soare.

Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de la considerarea unghiului de aur de 222, 5 grade, unghi care impartit la intregul 360 de grade va da ca rezultat cifra 0.61803398…, cunoscuta ca ratia sirului lui Fibonacci.

Se spune ca exista o legatura intre cresterea naturala a plantelor si numarul de aur: proportia tainica a acestui numar reprezentata fie in triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora in elipsa de aur din traditia hindusa sau in spirala de aur care, prin sirul lui Fibonacci se demonstreaza pastrand proportia de 1,618…. Mai gasim si alte lucruri in natura ca spirala generata de apa (vartejurile), miscarea curentilor de aer in spirala, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de trandafir sau a frunzelor si semintelor din regnul vegetal, care pastreaza aceasta proportie perfecta aratand ca in intreaga creatie se pastreaza aceasta proportie, probabil de aici i s-a tras si numele de “formula fericirii. Aceasta demonstreaza existenta unui sfere de constiinta a armoniei si frumusetii existente in intregul universul si care il ghideaza.

Insusi corpul omului are cateva proportii care te duce cu gandul la sirul lui Fibonacci: distanta intre ochi, distanta dintre gura si ochi si distanta dintre nas si ochi, dimensiunea gurii. In stiinta esteticii se apreciaza ca fata este cu atat considerata mai placuta ochiului cu cat aceste dimensiuni respecta secventa lui Fibonacci mai bine.

Se pare ca cercetatorii au descoperit ca astfel de rationamente au stat si la baza construirii unor minuni ale lumii: Parthenoul, Acropole sau altele. Ideea e ca in aceea vreme constructorii alegeau un om pe care-l tineau drept etalon si constructia se facea masurand cu palma, piciorul, sau inaltimea corpului respectivului om. Este fascinant cum noi azi ne chinuim cu tot felul de nivele laser iar ei atunci lucrau atat de simplu.

Sunt tot felul de stiinte care se ocupa cu dezvoltarea acestiu numar, dar se pare ca pana sa-i gasim toate conotatiile mai trebuie sa treaca ceva timp sa si sa fie scrise biblioteci intregi de carti si tratate. Printre ultimele stiinte unde este folosit se numara si tranzactionarea pe piata forex dupa cum ati vazut intr-un post anterior tot la mine pe blog: Forex: Tranzactioneaza cu Fibonacci/ Nivele Fibonacci

Surse: Fascinatia numerelor lui Fibonacci

Fibonacci Number – wikipedia