Da exact angoasele belicoase! Sunt acele angoase care te aduc in starea de uitare permanenta.
Tu esti un/o individa fara cap si fara coada care incearca sa pacaleasca lumea de ceea ce nu este. Vina nu este a ta in totalitate, vina este a codului din sangele tau care imprastie in jur ura si manie. Ai aparut dintr-o greseala si ai fost pastrat pentru ca egoismul celui care te-a creat nu a putut sa renunte. Nu a ascultat impulsul dintai, nu a cantarit greutatea fatului in trasaturi care i-ar putea pecetlui damnarea la ratare.
Si tu ai partea ta de vina, caci in padurea uscaturilor prin care te misti alegi cele mai negre si mai triste carari pentru a uita, pentru a te ascunde de drumul tau. Si ce daca e rusinos? Si ce daca lumea te eticheteaza dupa drumul pe care ti l-ai ales? Dincolo de toate acestea cu cat ascunzi mai tare un secret cu atat vor exista tot mai multi “detectivi” care vor dori sa-ti afle secretul. Insingurarea este singura temnita care te poate tine tintuit departe de tine, dar oare pentru cat timp mai poti sa induri minciuna si ura de care te-ai incarcat.
Nu cauta raspunsul in afara cand raspunsul e in interiorul tau. Nu da vina pe altii ca ai paine si cutitul vietii tale. Nu canta la mese care nu-ti sunt pe plac doar pentru a fugi de masa ta unde te simti bine.
Tragedia este pana la urma cea mai comica parte a vietii, cand vei primi un sut in dos, sa te ridici demn de jos, sa-ti scuturi hainele de praf si sa pasesti sarac si sincer prin noaptea vietii tale acceptand pacatele sangelui ce te-a facut.
