Criza. E un subiect care ma fascineaza in continuare si ma face sa-mi ridic semne de intrebare. Ma bucur ca traiesc o asa perioada economica in care poti vedea cum se dezvolta si cum decad anumite teorii economice.
Trecusera deja 50 de ani si teoriile macro si micro economice bateau pasu pe loc efectuand schimbari doar de fatada sau de costmetizare frugala. Nici politicul nu se simte prea bine, capitalismul mult trambitat incepe sa decada si sa capete imaginea de batrana care umbla carpita si se da neatinsa, virgina ca-n prima zi de viata.
Lumea a uitat ca regularizarea sociala prin politica a fost inventata tot de oameni si ca doar cel care nu lucreaza nu greseste. Nu acuz pe nimeni si nimic din toate cele cate au fost, ar fi o pierdere de vreme. Singura solutie este sa privim drept inainte sa mergem cu capu sus si nu plecat pentru a zari oportunitati de iesire din impas.
Criza gigantilor? ce e asta, ce vrei sa spui? Criza de fata a fost catalogata ca fiind cea care va matura mici producatori si ca va intari mari producatori fortandu-i pe cei mici sa-si vanda afacerile pe pret de nimic. pentru asta a fost si fortata pentru consolidarea gigantilor bolnavi de putere. ce n-au invatat ei din trecutul istoriei economice este ca socoteala de acasa nu prea se pliaza pe cea din targ.
Cel mai periculos joc in economie este sa joci la offsaid cu psihologia maselor. Nu le prinzi tot timpul cu linia de fundasi iesita la offsaid ca sa-ti ofere posibilitatea unui gol pe bani putini.
Giganti au jucat cartea arogantei frumos asezonata cu un PR de invidiat pentru toata lumea, dar in spatele PR pus la punct zac nopti zvarcolite de cosmaruri de faliment, zac unghii roase si nervi tocati in cafele si tigari ucigatoare sau wiskey-uri intru uitarea pacatelor si proastelor strategii.
In orice piata de bursa sau de forex cea mai mare lupta jucatorii o dau cu psihologia nu cu piata. Asa si-n cazul de fata: psihologia fricii ucide cei mai multi jucatori. Sa te urci intr-un tabel in fruntea lui nu e o mare greutate si gusti fiecare treapta urcata cu bucurie, coborarea nu mai este atat de treptata, coborarea este ajutata de frica si i se ofera o partie abrupta si tasata pentru o coborare rapida si ucigatoare.
De unde toate astea? Le vezi pe strada, le vezi in viata, le vezi in istorie. Anu trecut la mine pe strada principala din cartieru de case unde rezidentiez lumea avea case “la sosea” lasate in paragina, acum casele respective sunt ba inchiriate pe sume nu foarte mari(zona nu permite preturi mari din cauza de “fauna”) ba deschise cate un magazinel micut: mai un SecondHand de haine, mai o librarie, mai un magazin mixt sau chiar un aprozar.
Atentie ce va spun: Micii producatori vor castiga lupta marilor giganti pentru ca deciziile la nivel mic sunt simplu de luat si nu implica decalarea mai multor factori care ii suporta o companie “multilateral dezvoltata”. Este vremea manufacturilor, este daca vreti raspunsul istoric al dezvoltarii de carton in care ne-am invartit, este timpul care arunca in aer teoria economica cu: “produci mai mult, consumi mai mult”, e VREMEA….
