Sunt usor afumat…nu baut doar afumat. Am vazut un copil crestinat in sambata asta, copilul unui amic din copilarie.
Anul asta am trecut de 4 botezuri.
E fain sa asisti la o crestinare de copil chiar daca nu ai fi crestin sa presupunem. Imitarea scaldatului in Iordan e un moment frumos in viata unui crestin. Chiar daca nu esti crestin practicant sau poate esti ateu , cand te uiti la miezul de carne care este bagat sub apa de preotul care oficiaza efectele de gazda in casa Domnului, nu poti sa nu respiri acelasi aer eclezistic cu el…cand ii vezi pe parinti pe care nu-i stii foarte ahtiati de religie cum isi privesc pruncul cu teama, o teama parinteasca…o intrebare care ingheata grimase pe fata si transpiratia care curge pe spate…iar cand il vezi pe masa de infasat linistit si gangurind nu mai ai nici o scuza sa mai zici ca: Dumnezeu nu exista!!!
Poate sunt eu scelerat si in educatia mea crestineasca vad lumini acolo unde doar umbrele rasar, insa e un moment 0. Nu stiu daca insuratoarea iti ofera o asemenea perspectiva avand in vedere ca esti pionul principal pe o tabla de sah a legaturile rubedeniale si prieteno-serviciuresti nu poti sa vezi toate acestea, dar cand insuti tu sezi in spatele unui cuplu care tocmai il insotesc pe un copil care din fericire este al tau in intrarea lui triumfala in viata crestina si-n randul lui cum ar zice ai nostrii bunici de la tara….nu poti sa nu vezi, nu poti sa nu plangi in sufletul de copil.
Frumos articol; si melodia imi place; o am undeva la mine, pe blog;
Da intradevar e frumoasa si exprima bine,zic eu, ce am vrut sa surprind in text.