Alergam bezmetici dupa cadouri, mancare, bautura, auzim in metrouri colinde racnite din guri salivand la bani, ne injuram pe strada cand ne lovim pentru ca NOi ne grabim iar voi ne tineti calea.
Toata lumea cauta,alearga, injura,dispera….HEI! Unde-i Spiritu Craciunului ? Unde-i omenia din noi?
Opriti-va o clipa, lasati totul la o parte si cadeti in visare…sa visam la anii copilariei, anii cand asteptam Craciunul:
– Bunul si Buna care ne invatau povete crestine, ne spuneau povesti cu Dumnezeu la gura unei sobe batrane, care a auzit povesti cat n-a vazut tot internetul.
– Strada, ulita,drumul unde oamenii croiesc drum printre troiene de zapada si glumesc luandu-si in ras problemele.
– Trecatori rumeni in obraji care saluta cuvinciios. Oamenii care colinda si care iti aduc spirit de sarbatoare in casa, iti izbavesc casa.
– Vecina care aduce pomana pentru mortii din casa ei
– Catelul care latra la ninsoarea naprasnica care nu mai se opreste, – Pisica batrana care-si toarce viata pe dupa soba
– Copiii care alearga voiosi spre darlius…
…sunt franturi de viata pe care acum n-o mai regasesc.
