Ascult muzica, traiesc prin muzica, respir muzica…nu pot canta. Am incercat sa cant, am incercat sa ajung la cor cand eram mai mic si pe motiv de ureche in pom m-au respins. Acasa se ascultau orice muzici de la populare pana la rock-uri suparate din ’60-’70, la bunicamea ascultam de prin vecini muzica navetistilor cfristi(#protomanele). Mai tarziu la scoala, clasa a-3-a sau a-4-a am cumparat din banii de buzunar prima caseta cu muzica simfonica: Vivaldi – Anotimpurile…obsesia zilelor in care nu am mers la gradinita si stateam singur acasa cu televizorul pe ora de muzica de la 13:25…era sfant dupa filmele la bulgari si programul de desene animate sa ascult orele de simfonica de pe tvr(l).
Muzica pentru mine este un drog, un drog puternic care ma aduce in stari de filosofie, un drog care-mi explica senzatii din viata, un drog care ma readuce pe linii de plutire din stari de desprindere spirituala.
Imi place sa ascult muzica, imi place sa filosofez pe muzica.
muzica esti tu si muzica e in vorbele tale x