Dincolo de povestile crestine in care dincolo e un rai si un iad, mi-as dori ca dincolo sa gasesc armonia perfecta a muzicii pe care viata mea a construit-o. Mi-as dori ca scarile de valori de aici sa fie daramate total si acolo sa se reconstruiasca doar portativul muzical al dorintelor neimplinite in tarana care ne-a suflat viata.
Prea multa ura, prea multa durere si prea putina fericire. Parca nu se mai aude muzica la fel cum se auzeau la un moment dat, parca notele suna sec si urlator, parca liniile portativului au inceput sa tremure imbatranite de sange si nevroze timpurii.
Muzica e cea care ne salveaza. Muzica vietii trebuie sa duca povestea noastra mai departe, muzica vietii trebuie sa fie puntea de comunicare intre lumea celor care au trecut in barca nefiintei si lumea celor care-si duc pasii in ritm de suflet pe acest Pamant.
Am visat azi noapte ca dadeam un test in fata unei mese de personaje pe care nu le cunosteam. Desi testul l-am trecut cu brio, m-am trezit ingadurat. Imi lipsea muzica, visul n-a avut pic de muzicalitate, pic de viata in el. Eram doar eu si egoismul meu feroce de a castiga, semn ca spiritul a defulat neimplinirile profesionale din ultima vreme sau s-i creat un scut egoist de lupta impotriva dezmagirilor. Hei dar stai asta suna cunoscut?!? Ahhh da nu poate fi, caci biserica draga de ea te invata de mic ca daca esti asa, esti pa. Te vor excomunica din viata crestina si te vor sili sa traiesti dincolo de granita si de tot. Si muzica? Unde e muzica din povestile crestine? Unde e iertarea? Unde e bunatatea propovaduita in cantecele si cantarile bisericesti? Ahhh si cand te gandesti ca fix aia care ne invata acum Slova Luminii tocmai ei pardalnici au vandut….ei domnilor de cate ri l-ati mai vandut de atunci?!? Oooo dar ce blasfemie am putut scrie, acum o baba isi trage basmaua pe ochi si cu mana pe gura imi zice incetisor:”Maica fa ce zice popa, nu ce face popa!”
Mamaie, nu pot. Muzica nu-mi da pace. Stii cand eram mic imi ziceati ca muzica e a diavolului, ca bataiala e de fapt leganatul dracilor…mamaie muzica nu e a dracilor, este a sfintilor, trebuie doar sa-ti deschizi urechile si sa asculti.
In fiecare zace un “single” care este scris doar pentru el. Fiecare are o nota care apasata ii da finalul muzicii, fiecare s-a nascut dintr-o scanteie….scanteia aceia este sufletul muzicii…dragostea.