Aceste credite neperformante (Non-Performing Loans – NPL) sunt împrumuturi care nu mai sunt rambursate conform termenilor contractuali, de obicei după 90 de zile de neplată.
Nivelul ridicat al NPL-urilor reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea sistemului bancar, influențând stabilitatea financiară și capacitatea băncilor din România de a acorda noi credite.
În 2023, România se confruntă cu un nou val de provocări economice care afectează calitatea portofoliilor de credite ale băncilor, iar NPL-urile devin din nou o preocupare centrală.
Evoluția creditelor neperformante în România
România a avut o istorie dificilă în ceea ce privește creditele neperformante. După criza financiară globală din 2008-2009, sectorul bancar românesc a înregistrat o creștere semnificativă a NPL-urilor, depășind în unele perioade pragul de 20% din totalul creditelor acordate.
Acest lucru a generat o serie de măsuri din partea autorităților financiare și a băncilor pentru a reduce volumul acestor credite și pentru a asigura stabilitatea sistemului bancar.
În anii următori, prin politici active de restructurare și vânzare de portofolii neperformante, băncile au reușit să reducă semnificativ rata NPL-urilor.
Cu toate acestea, în 2023, contextul economic dificil, caracterizat de inflație ridicată, creșterea ratelor dobânzilor și incertitudinile geopolitice generate de războiul din Ucraina, a determinat o creștere a riscului de neplată pentru debitorii români, atât persoane fizice, cât și companii.
Factorii determinanți ai nivelului ridicat al NPL-urilor în 2023
- Inflația și creșterea costului vieții
În 2023, România s-a confruntat cu o inflație persistentă, ceea ce a dus la scăderea puterii de cumpărare a populației.
Cheltuielile cu alimentele, energia și alte bunuri esențiale au crescut considerabil, lăsând mai puțin spațiu pentru achitarea ratelor la credite.
În special în cazul creditelor de consum, mulți debitori au întâmpinat dificultăți în onorarea plăților lunare. - Creșterea dobânzilor
În încercarea de a combate inflația, Banca Națională a României (BNR) a majorat succesiv rata dobânzii de referință, ceea ce a dus la o creștere a costurilor de creditare.
Debitorii cu credite cu dobândă variabilă au fost afectați direct de aceste majorări, întrucât ratele lor au crescut.
Acest lucru a făcut ca unele familii și companii să nu mai poată susține rambursările lunare, generând o creștere a volumului creditelor neperformante. - Incertitudinea economică și geopolitică
Războiul din Ucraina și consecințele acestuia asupra economiei europene au creat o incertitudine semnificativă, afectând atât piețele financiare, cât și încrederea consumatorilor și a investitorilor.
În acest context, multe companii au întâmpinat dificultăți financiare, mai ales în sectoarele direct expuse riscurilor geopolitice sau dependente de lanțurile de aprovizionare afectate de conflict.
Această situație a dus la o creștere a NPL-urilor în rândul creditelor corporative. - Capacitatea limitată de intervenție a băncilor
Deși băncile din România au implementat programe de restructurare și amânare a plăților pentru clienții afectați, capacitatea lor de a interveni a fost limitată de cadrul macroeconomic.
În plus, costurile suplimentare generate de necesitatea majorării provizioanelor pentru NPL-uri au avut un impact negativ asupra profitabilității băncilor.
Consecințe asupra sistemului bancar și economiei
Un nivel ridicat al creditelor neperformante afectează capacitatea băncilor de a acorda noi credite, deoarece resursele financiare trebuie alocate pentru acoperirea pierderilor și pentru constituirea de provizioane.
Acest lucru are un impact negativ asupra accesului la finanțare pentru întreprinderi și persoane fizice, afectând potențialul de creștere economică.
De asemenea, băncile devin mai prudente în acordarea de credite, ceea ce poate duce la o înăsprire a condițiilor de creditare.
Acest ciclu poate accentua dificultățile economice, deoarece investițiile și consumul scad, amplificând problemele debitorilor și, implicit, nivelul NPL-urilor.
Măsuri pentru reducerea NPL-urilor
În 2023, atât băncile, cât și autoritățile de reglementare au adoptat măsuri pentru a preveni creșterea necontrolată a creditelor neperformante. Printre acestea se numără:
- Vânzarea de portofolii de NPL-uri către firme specializate în recuperarea de creanțe. Aceste tranzacții permit băncilor să își curețe bilanțurile și să se concentreze pe activitățile de creditare de bază.
- Restructurarea datoriilor prin negocieri directe cu debitorii. Aceasta poate include reesalonarea plăților, scăderea dobânzilor sau oferirea de perioade de grație pentru debitorii temporar afectați.
- Monitorizarea și prevenirea riscurilor printr-un control mai strict asupra noilor credite acordate. Băncile au devenit mai atente la profilul de risc al clienților și la condițiile economice în care aceștia activează.
Concluzie
Nivelul ridicat al creditelor neperformante în România în 2023 reflectă dificultățile economice cu care se confruntă atât populația, cât și companiile.
Inflația, creșterea dobânzilor și incertitudinea geopolitică au pus presiune pe capacitatea debitorilor de a-și onora obligațiile financiare, determinând o creștere a NPL-urilor.
Deși măsurile adoptate de bănci și autoritățile de reglementare sunt menite să atenueze această problemă, provocările persistă.
În acest context, este esențial ca băncile din România să își adapteze strategiile de gestionare a riscului, iar autoritățile să continue să sprijine stabilitatea sistemului financiar.