Pacatul de a tacea s-a nascut la noi inca de cand copiii marsaluiau pe strazi si parinti lor infricosati zaceau morti de frica in casa. Nu putem sa-i blamam pe nici unii unii fusesera sinucisi de un regim tembel iar altii clocoteau de furia masacrului.
Te uiti la oameni pe strada si juri ca teroristi ai zambetelor le-au rapit rasul cristalin si le-au dat grimase constipate pentru a le purta toata ziua dupa ei. Pana si atunci cand incep a rade o fac constipati parca constransi de o camera invizibila pe care o cauta implorand din priviri:”Tovarasu’ uitati am ras, am ras cu pofta pentru dvs!”
Aud in jurul meu tot felul de chemari la lupta si nu vad nimic. Nu vad nimic pentru ca daca parintii nostrii au fost sinucisi de regimul celor fara de cap si coada, noi ne-am sinucis singuri prin sufocarea binelui. Am cautat binele acolo unde numai raul a ticluit maiastre vise de carton, am investit in furii nebune si am hranit de la un san sterp de viata amara frustrari colosale care ne-au sugrumat intr-un dans stupid de betivi sentimentali.
Pe cine vreti sa mai vina sa va salveze? Regi? Printi? Mosi craciuni? Dictatori?
Va e teama de lumea ce va incojoara. NU de lume trebuie sa va fie teama ci de voi cei care o compuneti. Voi luati individual sunteti oameni buni doar ca adunati in contextul social deveniti cercuri sterpe de progres, deveniti cercuri stramte de lupta pentru putere in cadrul aceluias grup, deveniti lupii haini care se lupta pentru suprematia haitei. Pana acum haita era bine stabilita si-si avea locul sub Tovarasu’ Prim Secretar, acum haita e mare si primejdiile sunt multe.
1 thought on “Pacatul de a tacea”