Pepsi-latiune

La ceas de noapte intr-o sticla de Pepsi pe final, imi vars amarul si-mi sfaram creierii intr-un text prost pentru eternitatea internetului care nu iarta textele si le arunca in derizoriu daca sunt proaste sau nu au substanta.

Imi place sa cred despre mine ca sunt ultima persoana care ar merita sa fie ajutata. Pe o scara valorica as fi ultimul in capul meu pe care l-as ajuta si primul care s-ar plange ca nu primesc ajutorul pe care-l merit. Dincolo de semnele zodiacale in care ne impartiti uneori suntem fiinte pentru numele lui Dumnezeu si avem sentimente si vietii in care nu intotdeauna 1+1=2.

Ma simt ca un luntras care aduna starvuri de pe un lac de morti pentru a-i farda, pentru a le da viata si pentru a-i parasi cand puterea mintii mele nu se mai poate hrani cu informatia inutila oferita de cei din jur.

Si ce daca nu pot intelege uneori ca simti nevoia de un umar pe care sa-ti asezi capul? Te-ai gandit ca poate nu sunt umarul potrivit pentru capul tau? te-ai gandit ca dincolo de masca pe care o afisez este un mare gol si un mare nimic?

Sunt intrebari care au raspuns si intrebari care nu vor sa aiba raspunsuri. Tu cred ca degeaba vrei raspuns la toate intrebarile, doar unele pot razbate prin puterea noptii si primii niscaiv raspunsuri inchegate.

Zilelel trecute zaceam inert intr-o masina cu o familie de prieteni, o familie completa: el. ea si copil. Am inteles in sfarsit ce e trinitatea: Familia. Si Sfatul Graal Nu e un obiect sau un cod magic cum prost crede lumea, e vorba de bucuria vietii, potirul cu resursa cea mai de pret a vietii: Iubirea.

Nu-mi cere sa raspandesc cuvinte mari asupra-ti fiintei tale, nu pot nu stiu nu vreau.

Tot zilele trecute mi-am daramat un mit: oricat de nationalist extremist as parea ca sunt, omul din mine nu poate ucide nici in scris un alt seaman pe baza unor disensiuni din trecut…vad viitorul in echilibre si nu prin dezechlibrele istoriei. Istoria trebuie cinstita si respectata, dar nu trebuie reincalzita.