Daca ar fi sa analizam , vina este in proportie de 60% determinata de ruperea de care dam dovada ca popor, dar mai sunt 40% de vina din afara. Practic ruperea noastra a determinat externul sa ne priveasca ca pe o piata tocmai buna de muls si de distrus ca producator pentru a ne transforma in consumatori exclusivi.
Ne plangem de preturi prea mari? Am uitat muncim si am uitat sa ne servim interesul personal fiind mai usor sarvesti interesele comune care nu au finalitate demna in plan spiritual. Practic suntem receptori de interese care transpira bani, dar care nu produc plus valoare pentru viitor. Suntem transpirati de imprumuturi viitoare, ceea ce a blocat mentalitatea de investitor pentru cateva generatii.
Cum iesim din impas? Frica a pus stapanire pe organul deciziilor inteligente de investitie. Frica este motorul esecului neanuntat, dar totodata este si motorul care ar putea porni evolutia noastra. trebuie sa aruncam la cos tezele pe care le-am vanturat 20 de ani noi prin fata noastra si sa dam piept cu realitatea care ne inconjoara:
- Libertatea nu a fost inteleasa si nici nu a fost bine inteleasa, trebuie sa adoptam o semilibertate care sa serveasca pe cei care muncesc si-si doresc mai mult de la viata.
- Trebuie sa sprijinim initiativa privata libera dar sa pedepsim aspru specula la nivel macroeconomic.
- Trebuie sa relaxam mica specula dar sa controlam puternic marea specula. Prima este utilizata pentru subzistenta, iar a doua duce la capitalizarea plus valorii in centre needucate de putere.
- Politica trebuie sa fie facuta de politicieni si afacerile de afaceristi.
- Trebuie sa aplicam si ce vedem in vest, nu doar sa laudam si sa ne autoingropam capetele in nisip ca strutii.
Sursa foto: Atitudini.wordpress.com
1 thought on “Romania in drumul spre nicaieri”