degeaba.
Disperarea era asa de mare, lipsurile erau prea mari.
Se incerca ascunderea gunoiului sub pres, impodobirea esecului cu beteala argintie si globuri multicolore…dar timpul le-o luase inainte. Vorba zbura din gura in gura si vantul aducea miros de “schimbare”, miros de arsura, miros de libertate in sange.
Cat de rau a fost totusi, cat de mult ne-am bucurat, pe atat de mult suntem in unele momente suntem tentati sa zicem:”a fost mai bine….”, dar cum dupa ce am trait experienta si am esuat ?
Vali Sterian si o melodie care a descris Noptile acelea.
1 thought on “Scanteia tacea….”