Societatea in forma actuala este inchisoare liberului arbitru ascuns in comunismul libertatii de exprimare al maselor.
Societatea s-a format din nevoia omului de a fi lider. Ori ca esti egosit, ori ca esti altruist nevoia pe care ti-o acopera atitudinea ta este una de putere. Eu sunt altruist pentru puterea pe care ti-o ofera asezarea psihica peste majoritatea ca spirit. Un altul poate este egoist si prin egoism incearca sa epateze prin nivelul lui material de dezvoltare. Amandoi ne hranim nu nevoia de putere.
Socialismul in societatea romaneasca a fost prost perceput prin prisma comunismului. Comunismul este o forma de organizare politica care a imprumutat idei socialiste. Fara socialism comunismul nu ar fi existat si rezistat atata de mult, se pare ca el s-a pliat cel mai bine peste structura gandirii comuniste. In prezent suntem tentati sa sarim linia arbitrar imaginara dintre comunism si socialism, incercand sa-l tragem in jos pe cel din urma.
Organizarea hexagonala a fortei de putere in societatile deja existente ne indica un vid de putere in partea istorica a Europei care trebuie umplut cat mai urgent. Urmatoarea super putere conducatoare o vad in zona asiatic democrata, desi sunt si voci care trag spre zona mediteraneana.
Politica trece printr-o glaciatiune de fond si forme, urmeaza cativa ani de tatonara pana sa vedem un drum politic clar.
