Tu ai plecat din pozitia de ziarist, nu mai poza in victima ca nu te prinde rolul. Erai cu o clasa mai mare decat destul pustilor care am plecat ca noname-uri(unii dintre noi ramanand evident tot noname-uri). Tu ai fost jurnalist aveai deja relatii facute, aveai surse, aveai portite care te duceau spre stiri care ti-ar fi adus trafic.
Acum esti si pe la Tv din cate vad la televizuina poporului(care Dumenzeu stie?), deci hai sa nu dam sfaturi dupa ce ne-am vazut cu sacii in caruta.
Nu-ti contest munca, doar ca daca ai fi muncit plecat dintr-o pozitie de nimeni online nu stiu daca ai fi reusit aceeasi poveste…stiu ca se zice ca succesu’ tine de 99% transpiratie si 1 % inspiratie…cele 99 % procente de transpiratie sunt subordonate acelui 1 % de inspiratie, pe care poti sa-l traduci cum vrei:surse, relatii, pozitie sociala la un moment dat intr-o comunitate.
N-am cerut niciodata link exchange fortat la nimeni, poate doar in gluma la cunoscuti. Ce e cel mai trist este ca voi cei care ati plecat dintr-o anumita pozitie ajungeti sa ridicati la rang de vedete astfel de nimicuri de oameni care cer asa ceva. Se spune ca reclama nu este negativa sau pozitiva, este doar reclama.
Hai sa nu mai dam lectii cand nu avem drept de practica in pedagogie online ;)
….articol creat in urma citiri si comentarii la articolul domnului Tiberiu Lovin: Link exchange cu forţa.
PS: Blogroll-ul imens e tot un soi de cerseala de link exchange: pozitia pe care te afli induce oamenilor un sentiment de vinovatie, uneori si ii face sa ofere ceva la schimb celui care le-a oferit o sansa: un loc in blogroll…e adevarat o poti numi cerseala cu sacou si parpalac….sau poate am vazut prea multe filme cu teoria conspiratiei:d
Fanel, n-ai inteles un lucru, pentru ca poate crezi ca e simplu. Ti-l explic eu: poti sa fii mama ziaristilor ca nu are importanta in blogosfera. E altceva. Pentru ca sunt convins ca nu ma crezi, iti sugerez sa-i cauti de trafic pe ziaristii cu blog si ai sa vezi unde sunt. Cam 99/% in spatele meu. Unii foarte departe. Si eu sunt ziaristi, si ei au surse. Atunci? Explicatia ramane doar in munca, munca si 1% sansa, ca inspiratie poti sa ai in fiecare zi. Nu te ajuta ea, ci perseverenta: sa inveti mereu si sa muncesti intruna. Cam asta e cheia. Poate ti-am fost cu folos. Vezi ca am adaugat in text inca doua-trei proprozitii legate de un timid blogger de acum cativa ani, care va implini 18 ani anul asta si care m-a batut la trafic deseori. Si nu e din Bucuresti, ci din Bacau. Cum? Nu e ziarist :) . Si el mi-a cerut link exchange si l-am refuzat. Atunci nu merita, iar acum nu-mi mai cere.
Ziaristii cu blog sunt ziaristi inainte de a fi bloggeri. Se dedica intai job-ului si apoi hobby-ului.
Teza muncii nu ti-o contest insa am retinerile mele in ceea ce priveste sansa si inspiratia. Am lucrat pentru un an de zile intr-o redactie si am vazut crescand cateva bloguri ale colegilor, pana cand nu s-au activat cateva relationari care tineau de locuri mai vechi de munca ce aveau legatura evident tot cu presa, blogurile respective erau citite doar de cei care le scriau si de inca 2-3 prieteni, stilul a ramas acelasi doar ca cercul de influenta s-a marit.
In legatura cu exemplul tau nu stiu ce a stat la baza cresterii baiatului respectiv, deci nu ma pot pronunta despre el….mult succes.
In rest imi pastrez aceeasi parere din subtitlu blogului: “1000 de unici nu fac cat 10 comentatori buni…”