Mergeam trist si abatut pe strazile mizere ale Bucurestilor, iesisem de la job si statu pe scaun de toata ziua ma face sa0mi doresc sa merg pe jos. Trec strada in fuga, un taximetrist striga dupa mine:”Ba inconstientule tu vrei sa mori?”, eu il las in urma nu-mi pasa de el. Inima imi bate am fost la un pas de catastrofa, incep sa-mi revin usor usor si-mi zic :”Nu mor eu asa repede”.
E seara si ziua isi face loc sa intre la somn lasandu-ne prada noptii malefice. Rulez prin fata vitrinelor, in jurul meu roiesc oamneii care pleaca si vin de unde si unde au treaba. Bucurestii sunt murdari si acrii, case cu stil sunt umbrite de kitsch-uri de tot jegu…dupa un palat kitsch-os dau de o casa langa care imi ploua in gura.
Ma avant in marea de copii care merg pe strada…sunt tineri, sunt galagiosi si ma face sa ma simt batran, din spate intra in linie dreapta doua fete, dupa parerea mea de liceu, care arunca persiflant doua vorbe in vant:”Ia uite draga cred ca astia sunt a 7-8 “…eu ma uit la ele, ma uit la grupu vesel si incep sa visez…as vrea sa fiu iar si eu dar nu se mai poate. fetele maresc pasu si eu arunc o privire in spatele lor si arunc un gand catre neant:”Ahhh ce o sa mai plangeti voi dupa zilele astea”.
Bag capu intre umeri si maresc pasu ca sa nu-i mai vad, imi fac prea rau. revin la ganduri cu afaceri, cu investitii, cu procese de constiinta. In fata apare un Loto Prono de 2 zile ma tin sa joc da ba ajung prea tarziu si inchid, ba ma grabesc si n-am timp…azi sunt hotarat maresc pasu ajung langa el sunt hotarat sa joc macar un bilet, stiu ca exista o sansa mica sa castig da vreau sa joc…ajung langa si vad ca deja se trag obloane.
Ma resemnez si maresc pasu catre metrou…nici azi nu ma lasa sa-l joc.
